pop hipnagogic

„Hypnagogic is the term for a state between being awake and falling asleep, associated by some with hallucinations that are hyper-real rather than surreal. Life in LA – also the title of an Ariel Pink song, as it happens – does lend itself to a kind of ‘wide asleep’ trance, as your gaze falls under the sway of the sheer numbing beauty of the landscape and the weather – the way a certain slant of late afternoon light makes lawns glow eerily.”

„Hypnagogic pop is music that reaches beyond its performers’ abilities. It refashions 80s chart pop-rock into a hazy, psychedelic drone. It is listening to Beverly Hills Cop and hearing the music of the spheres. It is the sound that remains after the boys of summer have gone.”

[18 carat affair - pretty girls i don't know anymore]

urmăream cu atenție scena „drone” atunci când, tocmai în mijlocul acesteia, a apărut la suprafață (în 2009) trendul ăsta. obișnuit cu tendința muzicii drone de a suna precum aspiratorul vecinilor de la etajul doi, nu m-a mirat atunci când james ferraro și alți muzicieni „de dormitor” din jurul lui au început să folosească sample-uri năstrușnice din zona anilor optzeci, așa cum și pictorii jasper johns și rauschenberg au violat convențiile picturii abstracte punând bazele pop art-ului... și, într-adevăr, rânjetul lui ferraro e cât se poate de warholesc.

mai explicit: pop-ul hipnagogic nu e un gen propriu-zis, ci o direcție difuză, caracterizată printr-o resuscitare postmodernistă (ceea ce se traduce printr-o nostalgie ironică) a anilor optzeci (trecut deja îndepărtat!), făcută prin diverse grile: atât compoziții semi-abstracte în continuarea vechiului format drone, cât și melodii pop aproape în toată regula (vezi ariel pink), atât parodii din sfera pop-rock cât și din alte sfere învecinate (house sau chiar trip-hop, vezi coyote clean-up) ș.a.m.d.

[matrix metals - flamingo breeze]

[james ferraro - leather high school]

era însă inevitabil ca miștourile lui ferraro să devină din ce în ce mai stridente (ceea ce a dus la un alt trend, „vaporwave” - dar despre asta altădată), pe de o parte, iar pe de altă parte, grație lui ducktails și neon indian, partea cea mai accesibilă a pop-ului hipnagogic să se metamorfozeze în ceva mult mai serios... (mai precis, chillwave)

[ducktails - beach point pleasant]

una dintre primele mișcări care s-au format direct pe internet (deși, în bună tradiție „drone”, multe albume au apărut și pe... casetă, în ediții limitate), „hypnagogic pop” va continua să se metamorfozeze în alte și alte pseudo-mișcări și pseudo-genuri năstrușnice (precum witch house, seapunk sau vaporwave). fără a fi o nișă prea consistentă (din cauza ezitării între abordarea conceptualistă și cea muzicală la modul practic), este totuși o pagină interesantă de istorie muzicală recentă, marginală dar care marchează începutul unei etape care cine știe cum se va încheia...

[la vampires & matrix metals - so unreal]

[ariel pink's haunted graffiti - credit]

ceva mai multe despre